Teodor Meleșcanu, ministru de serviciu. Băsescu, la depunerea jurământului: „Nu v-aș fi numit, dar o fac datorită urgenței”

Teodor Meleșcanu a depus în această seară jurământul de ministru în cadru restrâns la Palatul Cotroceni, înn absența președinților celor două Camere, a președintelui Curții Constituționale, dar și a miniștrilor. Noul ministru a fost în schimb însoțit de premier, extrem de jovial odată intrat în Sala Unirii.

Distant, președintele nu a transmis scurt doar că „demisia lui Titus Corlățean a venit prea târziu”, confirmând că a avut rețineri în a-l numi pe Meleșcanu. „Nici pe dumneavoastră nu v-aș fi numit, având în vedere întâmplările din ultimul dumneavoastră an de mantat la SIE. O fac datorită urgenței”, a justificat Băsescu semnarea decretului după conflictul recent cu Meleșcanu.

Acuzat anterior de premier că face „presiuni inacceptabile” pentru extinderea numărului de secțiii de votare din diaspora, președintele s-a limitat la a-i aminti lui Meleșcanu o declarație publică. „Și am rămas cu o declarație a dumneavoastră în minte că dacă ați fi fost ministru de interne nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat cu votul din diaspora. Având încredere în declarația dumneavoastră publică, vă invit să depuneți jurământul”, a spus președintele.

Nici înaintea ceremoniei, nici după, nici Teodor Meleșcanu, nici Victor Ponta nu s-au întâlnit la o discuție privată cu Traian Băsescu, așa cum este cutuma.

Schimbarea de miniștri nu a adus însă și o schimbare de decizie în Guvern, numărul secțiilor de votare din străinătate în al doilea tur de scrutin urmând să fie același ca și pe 2 noiembrie: 294. Cu toate că BEC a clarificat, printr-o hotărâre pe 4 noiembrie că nu există niciun impediment de ordin legal în acest sens, noi secții de votare în străinătate se pot înființa numai dacă în ședința de Guvern de mâine Executivul va modifica HG 521/02014 în sensul introducerii în calendarul de organizare a alegerilor a termenelor până la care șefii reprezentanților diplomatice să aleagă președinții acestor secții, a termenelor de soluționare a eventualelor contestații și de primire a buletinelor de vot. Până în acest moment, la Palatul Victoria nu există un astfel de proiect. Detalii AICI.

Înainte ca Băsescu să ia decizia semnării decretului, Teodor Meleșcanu a intervenit telefonic la Antena 3 pentru a preciza că, în ipoteza numirii, prima întâlnire pe care o va avea va fi cu reprezentanții BEC pentru a discuta „pe baze legale”, despre situația secțiilor de vot din diaspora. La acel moment, premierul Victor Ponta explicase deja, de la Guvern, care este poziția sa. Astfel, premierul a susținut că are, din partea instituțiilor guvernamentale, „un punct de vedere legal” privind solicitarea de înființare a mai multor secții de votare în diaspora pe 16 noiembrie, și că, potrivit acestuia „cererile sunt ilegale”. Mai mult, cererile de extindere a numărului secțiilor de votare au fost înscrise de premier în linia „laturii politice” a situației. Ponta a menționat totodată „presiunile inadmisibile și inacceptabile făcute de președintele Băsescu și de candidatul Klaus Iohannis care solicită MAE să încalce legea cu scopul evident ca duminică să fie contestate rezultatele alegerilor”.

Foști rivali în primul tur al alegerilor prezidențiale, Victor Ponta și Teodor Meleșcanu au făcut front comun a doua zi după scrutin, actualul premier oferindu-i public fostului șef al SIE funcța de viitor consilier prezidențial pentru securitate națională.

Pe 14 octombrie, cu două săptămâni înaintea primului tur de scrutin, președintele Traian Băsescu l-a acuzat pe Teodor Meleșcanu că, în calitate de director al SIE „a vulnerabilizat serviciul” pentru a-i face un favor premierului. Băsescu a susținut că Meleșcanu a inițiat o HG prin care a modificat o lege din timpul Guvernului Adrian Năstase, prin care a declasificat activitățile SIE, încălcând, totodată, Legea de funcționare a Serviciului, pentru a-l favoriza pe premierul Victor Ponta, acuzat la rândul său d Băsescu că ar fi fost ofițer acoperit al SIE între 1997 și 2001.